RSS

Euharistia. Taina Împărăției – Alexander Schmemann

05 ian.

EuharistiaAutor: Alexander Schmemann

Traducere: pr. Boris Răduleanu

Editură: Sophia

An: 2012

Preț: 25 RON

Cartea reprezintă o reeditare, prima ediție fiind publicată la Editura Anastasia, în 1993.

Prezentarea editurii:

Îndrăznim să afirmăm că lucrarea părintelui Alexander Schmemann este mult grăitoare pentru toți – clerici şi laici, teologi şi neteologi. Ea nu este o carte de filosofie religioasă, ci are un conținut izvorât din trăirea inimii lui curate de preot şi de profesor, înrădăcinată în credința vie şi lucrătoare şi luminată de har. Cei care o vor citi cu mintea în inimă credem că îşi vor restructura şi reevalua concepția asupra creştinismului, asupra Bisericii, asupra Sfintei Liturghii, dar mai ales asupra Sfintei Euharistii şi vor pătrunde astfel esența şi valoarea incomensurabilă şi universală a Euharistiei, ca Jertfă a Împărăției, ca Viața vieții noastre.

În această lucrare de acum clasică a  teologiei liturgice, autorul cheamă nu la reforme și modernizări ale vieții  cultice, ci la o întoarcere către viziunea și experiența pe care Euharistia le‑a  adus chiar de la început în viața Bisericii. Analizând pas cu pas Euharistia, părintele Schmemann își inițiază cititorii, într‑un mod elocvent și clar, în Cina Împărăției.

Jean Claude Larchet despre ediția franceză a volumului:

Părintele Alexandre a fost observator la Conciliul Vatican II şi ne-am putea întreba, ca şi părintele Mihail Pomazansky (fost profesor la Seminarul din Jordanville, foarte cunoscut în Statele Unite, care a supus teologia liturgică a părintelui Alexandre unei severe critici – a se vedea, de exemplu, site-ul de pe Internet: http://www.orthodoxinfo.com/phronema/pom_lit.aspx și în limba română: http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/teologia_liturgica_pr_schmemann.htm) dacă părintele Alexandre n-a fost cumva influenţat de catolicismul social şi implicaţiile lui liturgice, foarte în vogă în anii şaizeci; alţi autori au vorbit de o „protestantizare” a Liturghiei ortodoxe. În ceea ce ne priveşte, ni se pare că părintele Alexandre se arată a fi fost influenţat de fapt de teoriile tip sobornost, care au cunoscut un mare succes în Rusia la finele secolului al XIX-lea (în mod particular de gânditori ca Kireievskişi Homiakov, cărora Olivier Clément, în cartea sa despre N. Berdiaev, le reproşa de a fi conceput la urma urmelor comuniunea drept „un fel de fuziune într-un organism în care fiecare nu este decât o porţiune”) şi de existenţialismul şi personalismul moderne (promovate în lume de emigraţia rusă, de N. Berdiaev, şi mult mai târziu în lumea grecească de C. Yannaras şi I. Zizioulas), care  au dezavantajul de a fi redus persoana la dimensiunea ei relaţională.

Deși teza pe care Părintele Alexandre încearcă să o impună este ca o prismă ce denaturează, prin exclusivismul şi caracterul său prea sistematic, ansamblul comentariului, pot fi găsite în acesta din urmă, după ce-l vom fi citit cu rezerve şi îi vom fi corectat excesele, numeroase înţelesuri profunde din care vom avea mult de câştigat

(textul integral poate fi citit pe doxologia.ro)

Reclame
 

Etichete: , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: