RSS

Noi semințe ale contemplării – Thomas Merton

09 feb.

Noi seminteTitlu original: New Seeds of Contemplation

Autor: Thomas Merton

Traducere: Adina Tatar

Editură: Galaxia Gutenberg

An: 2009

Preț: 25 RON

O carte clasică a misticii creștine moderne, scrisă de un călugăr trapist convertit la maturitate la creștinism, după o viață de boem. Cartea vine ca o continuare și îmbunătățire a primului volum (de succes) întitulat Seeds of Contemplation.

Fragment din prezentarea de pe site-ul cartifrumoase.ro:

contemplatia este expresia cea mai inalta a vietii spirituale si intelectuale a omului. Este insasi acea viata, in intregime treaza, in intregime activa, in intregime constienta de a fi vie…

Este uimire spirituala. Este reverenta spontana fata de  sacralitatea viului, a fiintei. Este recunostinta pentru viata, pentru constientizare si pentru fiinta.

Este constiinta vie a faptului ca existenta si fiinta noastra provin dintr-un izvor invizibil, transcendent si infinit imbelsugat.

Contemplatia este mai intai de toate constientizarea realitatii originii. Ea cunoaste originea, intr-un mod tainic, inexplicabil, dar cu o certitudine care trece atat dincolo de ratiune, cat si dincolo de simpla credinta…

…………………………………….

Credinţa este începutul contemplaţiei. Dacă există cel mai mic aspect bolnăvicios în concepţia ta despre credinţă, nu vei deveni niciodată contemplativ.

Mai întâi de toate, credinţa nu este o emoţie sau un sentiment. Nu este un impuls al subconştientului către ceva vag supranatural. Nici nu este doar o nevoie elementară a spiritului omului, o „senzaţie” că există Dumnezeu.

Nu este convingerea că eşti cumva „îndreptăţit” sau izbăvit, din nici un alt motiv precis decât acela că pur şi simplu aşa simţi. Nu este ceva în întregime subiectiv sau lăuntric, fără legătură cu vreo motivaţie exterioară. Nu e numai „forţă sufletească”.

Nu este un lucru care fierbe în tainiţele inimii şi te umple de o senzaţie nedefinită că totul e bine şi nici ceva atât de intim al tău încât conţinutul său să fi devenit necomunicabil.

Nu e un mit personal pe care să nu-l poţi împărtăşi cu nimeni altul şi a cărui valabilitate obiectivă să nu conteze nici pentru tine, nici pentru Dumnezeu, nici pentru oricine altcineva.

De asemenea, credinţa nu este o opinie. Nu e o convingere bazată pe analiză raţională. Nu este rezultatul unei demonstraţii ştiinţifice. Poţi crede numai ceea ce nu ştii. De îndată ce ştii un lucru, nu îl mai crezi, cel puţin nu în acelaşi fel în care îl ştii…

Credinţa este înainte de toate consimţire intelectuală. Completează mintea, nu o anihilează. Oferă intelectului posesia adevărului pe care raţiunea nu îl poate cuprinde de una singură. Dăruie certitudinea referitoare la Dumnezeu aşa cum este El; credinţa este drumul către o legătură esenţială cu Dumnezeu Cel Viu, iar nu cu viziunea unui Principiu Unic abstract, dedus prin silogism din existenţa lucrurilor create.

Dar acceptarea credinţei nu se sprijină pe evidenţa în sine a a unui obiect vizibil. Actul de a creşte uneşte două elemente ale unei propoziţii care în experienţa noastră naturală nu au nici o legătură unul cu celălalt. Dar nu există nici argumente la îndemâna raţiunii care să demonstreze că într- adevăr nu sunt legate.

Afirmaţiile care necesită acceptarea prin credinţă sunt pur şi simplu neutre din punct de vedere raţional. Nu există nici o dovadă naturală cum că ar fi adevărate ori false. Le acceptăm dintr-o cauză străină de evidenţa intrinsecă. Primim adevărul lor ca fiind revelat iar raţiunea consimţământului nostru este autoritatea lui Dumnezeu, Cel care revelează adevărurile respective.

Credinţa nu trebuie să dea satisfacţie deplină intelectului; dimpotrivă, ea îl va lăsa suspendat în obscuritate, fără o lumină proprie modului lui de cunoaştere. Totuşi credinţa nu frustrează intelectul, nu îl neagă şi nu îl distruge. Îl pacifică printr-o convingere pe care acesta ştie că o poate accepta chiar raţional, sub călăuzirea dragostei.

Căci în actul credinţei intelectul se mulţumeşte să cunoască pe Dumnezeu iubindu-l şi acceptând formulările despre El în termenii Lui. Iar această consimţire este, într-adevăr, raţională fiindcă se bazează pe conştientizarea faptului că gândirea noastră nu poate spune nimic despre Dumnezeu aşa cum este El într-adevăr şi pe ideea că Dumnezeu însuşi este o realitate infinită, deci, Adevăr infinit, Înţelepciune, Putere şi Providenţă, se poate revela cu certitudine absolută în orice manieră doreşte şi îşi poate certifica propria revelaţie de Sine prin semne exterioare.

Credinţa este mai ales consimţire, alegere intelectuală. Dar dacă ar fi numai atât şi nimic mai mult, dacă ar fi doar argumentului „in-aparentului”, ar fi incompletă. Ea trebuie să fie ceva mai mult decât o acceptare a minţii. Trebuie să fie şi o pătrundere, o legătură, o comuniune de voinţe, „substanţa lucrurilor pe care trebuie să le sperăm”.

În ultimă instanţă, credinţa este singura cheie a universului. Înţelesul ultim al existenţei umane şi răspunsul la întrebările de care depinde întreaga noastră fericire nu pot fi găsite în lipsa ei.

CUPRINS:

Prefata

1.Ce este contemplatia?
2.Ce nu este contemplatia
3.Semintele contemplarii
4.Tot ce exista este sfant
5.Lucrurile in identitatea lor

6.Rugaciunea pentru descoperirea propriei persoane
7.Unire si dezbinare
8.Solitudinea nu inseamna separare
9.Suntem un singur om
10.Un trup de oase sfaramate

11.Invata sa fii singur
12.Inima curata
13.Teologia morala a diavolului
14.Despre integritate
15.Maxime

16.Radacina razboiului este frica
17.Iadul inseamna ura
18.Credinta
19.De la credinta la intelepciune
20.Traditie si revolutie

21.Taina hristica
22.Viata in Hristos
23.Femeia invesmantata in Soare
24.Cel care nu este cu mine este impotriva mea
25.Smerenie versus deznadejde

26.Libertatea sub ascultare
27.Ce este libertatea?
28.Detasarea
29.Rugaciunea launtrica
30.Absente, perturbari

31.Darul intelegerii
32.Noaptea sfanta
33.Calatoria prin pustietate
34.Falsa flacara
35.Lepadarea de sine

36.Saracia launtrica
37.Impartasirea roadelor contemplarii
38.Iubirea pura
39.Dansul atotcuprinzator

Reclame
 

Etichete: , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: