RSS

Arhive pe categorii: 2013

Noua enciclopedie a Bibliei – Mike Beaumont


RO-Cover.indd

Titlu original: The New Lion Bible Encyclopedia

Titlu complet: Noua enciclopedie a Bibliei

Autor: Mike Beaumont

Traducere: Antonela Buligă

Editură: Casa Cărții

An: 2013

Preț: 90 RON

• De ce este Biblia cea mai bună carte a tuturor timpurilor?
• Ce anume îi conferă unicitate?
• Cine sunt principalii actori ai evenimentelor din Biblie?
• Cum era viaţa în vremurile biblice?

Iată o carte captivantă care răspunde la numeroase astfel de întrebări! Este un ghid util de personaje, locuri, evenimente şi concepţii cuprinse în Biblie. O mulţime de informaţii diverse sunt reunite într-un singur volum menit să edifice, dar şi să delecteze.

Noua enciclopedie a Bibliei este alcătuită din şapte secţiuni majore care acoperă diferite aspecte ale Bibliei, fiind scrisă cu mare migală şi într-un stil accesibil pentru toate nivelurile de studiu. Ultima secţiune facilitează căutarea rapidă a informaţiilor şi a conceptelor-cheie.

Include 300 de poze color, hărţi, cronologii şi diagrame care ilustrează principalele teme, evenimente, personaje şi fapte istorice biblice.

MIKE BEAUMONT a studiat limbile moderne la University of Durham şi teologia, la London School of Theology. Este pastor, orator, autor şi crainic activ la King’s Centre, Oxford, Anglia. Călătoreşte în toată lumea formând lideri religioşi, vorbind la conferinţe şi predând la câteva colegii teologice.
Este autorul volumelor The One-stop Guide to Jesus şi The One-stop Bible Guide şi colaborator la NIV Thematic Study Bible şi Collins Bible Companion.

Iată și un fragment din prezentarea de pe blogul editurii:

Cititorul poate afla astfel numeroase detalii istorice, economice, religioase, culinare, sanitare, geografice, militare, literare din Orientul Apropiat antic, toate fiind menite să îmbogăţească lectura propriu-zisă a Bibliei.

Această carte nu este gândită să devină un înlocuitor al Scripturii, ci, dimpotrivă, să îi ajute pe cei care o folosesc să devină mai buni cunoscători ai contextului în care s-a dezvoltat religia mozaică, întâi, iar pe urmă şi cea creştină.

Aş putea invoca numeroase exemple. De pildă, în Vechiul Testament apare de mai multe ori ideea că „Dumnezeu nu doarme” sau că „Dumnezeu veghează”. Parcurgând enciclopedia, am descoperit că în panteonul cananit exista un zeu care hiberna, prin urmare, a spune că „Dumnezeu nu doarme” însemna să Îi afirmi superioritatea faţă de zeii popoarelor înconjurătoare.

Pe lângă textul ca atare, Noua enciclopedie a Bibliei mai conţine şi numeroase hărţi, fotografii ale unor descoperiri arheologice, reconstituiri grafice ale unor evenimente sau obiceiuri, diagrame cronologice foarte utile.

Reclame
 

Certitudini negative – Jean-Luc Marion


Certitudini negative

Titlu original: Certitudes Négatives

Titlu complet: Certitudini negative

Autor: Jean Luc Marion

Traducere: Maria-Cornelia Ica jr

Editură: Deisis

An: 2013

Preț: 29 RON

Cartea de fata incheie desfasurarea posibilitatilor teoretice deschise in 1997 de Fiind dat. Incercare a unei fenomenologii a donatiei si degajate in 2001 de In plus. Studii asupra fenomenele saturate, iar in 2003 de Fenomenul erosului, precum si, intr-un alt sens, in 2008 de In loc de sine. Abordarea sfantului Augustin. In toate aceste cazuri nu e vorba decat de un travaliu in vederea unei largiri a teatrului fenomenalitatii: dupa donatie si saturatie incercam aici sa introducem in filozofie conceptul de certitudini negative. A cunoaste inseamna a cunoaste cu certitudine obiecte urmand stiintele lor si atunci n-ar exista certitudine decat afirmativa si stiintifica. Restul, ceea ce se spune altundeva, in filozofie sau literatura, n-ar aduce nici o certitudine. Iata ce toti socotim in mod spontan ca se intelege de la sine. Aceasta carte vrea sa puna sub semnul intrebarii acest lucru. Caci cu conditia sa aiba un sens o intrebare poate ajunge la o certitudine, daca vom intelege de ce si cum trebuie sa ramana fara raspuns. Intrebarile fara raspuns dau astfel certitudini, dar certitudini negative. Astfel nu trebuie sa existe raspuns la intrebarea despre definitia omului — caci definirea omului va sfarsi intotdeauna prin a sfarsi cu anumiti oameni.
Astfel intrebarea cu privire la Dumnezeu supravietuieste oricarui argument asupra imposibilitatii experientei lui Dumnezeu tocmai pentru ca prin ipoteza Dumnezeu priveste ceea ce ne ramane imposibil.
Astfel darul si ceea ce il confirma prin redundanta, si anume iertarea si sacrificiul, nu admite nici o conditie de posibilitate tocmai pentru ca transcende economia schimburilor.
Astfel evenimentul survine fara nici o previziune si contra oricarei asteptari pentru ca nu va putea deveni niciodata obiect al unei comprehensiuni exhaustive, ca un obiect sau un spectacol. S-ar putea ca certitudinile negative pe care nici o teorie sau experienta viitoare nu va veni sa le corecteze sau invalideze, sa ne ofere infinit mai multa certitudine decat orice afirmatie.
J-L.M.
Cuprins
Cuvant-inainte
§ 1. Incercare de a introduce in filozofie conceptul de certitudini negative
I. Nedefinibilul sau fata omului § 2. „Ce este omul?” / § 3. „Ipse mihi magna quaestio” / § 4. Ce costa sa [te] cunosti / § 5. Proscrierea / § 6. Fondul incomprehensibilitatii / § 7. Nedefinitul si instabilul
II. Imposibilul sau propriul lui Dumnezeu § 8. Fenomenul imposibil / § 9. Ireductibilul / § 10. Posibilitatea fara conditii / § 11. [Im]posibilul: de la contradictie la eveniment / § 12. [Im]posibilul care ma cunosc / § 13. [Im]posibilul care se recunoaste Dumnezeu
III. Neconditionatul sau forta darului § 14. Contradictiile darului / § 15. Termenii schimbului / § 16. Reducerea darului la donatie / § 17. Fara principiul identitatii / § 18. Fara principiul ratiunii suficiente
IV. Neconditionatul si variatiunile darului § 19. Sacrificiul in termenii schimbului / § 20. Redundanta plecand de la donatar / § 21. Confirmarea lui Avraam / § 22. Iertarea/par-donul in termenii schimbului / § 23. Redundanta plecand de la donator / § 24. Intoarcerea fiului ratacitor
V. Imprevizibilul sau evenimentul § 25. Ceea ce exclude obiectul / § 26. Conditia de obiect / § 27. Despre distinctia fenomenelor in obiecte si evenimente / § 28. Fara cauza / § 29. Necunoscutul originar / § 30. Dubla interpretare
Concluzie § 31. Elogiul paradoxului
Nota bibliografica
*
Jean-Luc Marion e autorul unei opere filozofice majore a timpului nostru, tradusa in numeroase tari. Fenomenolog, specialist in Descartes si istoria filozofiei moderne, preda la Paris-Sorbona (Paris IV) si Chicago. E laureat al Marelui Premiu pentru Filozofie al Academiei Franceze in 1992 si membru al acesteia din 2008.
 

Marea despărțire – C.S. Lewis


Marea despartire

Titlu original: The Great Divorce

Titlu complet: Marea despărțire. Un vis

Autor: C.S. Lewis

Traducere: Alexandru Macovescu

Editură: Humanitas

Colecție: C.S. Lewis

An: 2013

Preț: 22 RON

Marea despărţire este Divina comedie a lui C.S. Lewis. Povestea alegorică ne poartă într-o călătorie din Iad, un oraş cenuşiu cu străzi pustii, care se  dovedeşte a fi Purgatoriul pentru aceia care se hotărăsc să-l părăsească, până în apropierea Raiului, un munte înverzit  la care ajung cei ce au puterea de a renunţa la iluziile vieţii pământeşti. Însă drumul anevoios între cele două tărâmuri îl aduce pe narator în preajma unor personaje – artistul neînţeles, intelectualul cinic, savantul sceptic,  clericul apostat, bruta belicoasă – încredinţate de permeabilitatea graniţei dintre bine şi rău şi astfel sfâşiate de imposibilitatea alegerii. „La urma urmei, scrie Lewis, sunt două feluri de oameni: unii care îi spun lui Dumnezeu:  «Facă-se voia Ta» şi alţii cărora Dumnezeu le spune «Facă-se voia ta».“

 

Argument pentru Dumnezeu – Timothy Keller


Argument_pentru_DumnezeuTitlu original: The Reason for God. Belief in an Age of Sketicism

Titlu complet: Argument pentru Dumnezeu. Credința într-o epocă a scepticismului

Autor: Timothy Keller

Traducere: ???

Editură: Kerigma

An: 2013

Preț: 35 RON

In „Argument pentru Dumnezeu„, carte devenita bestseller New York Times, pastorul fondator al Bisericii prezbiteriene Redeemer din New York City, Timothy Keller, isi indreapta atentia asupra indoielilor frecvente pe care scepticii, dar chiar si crestinii devotati, le au cu privire la religie. Facand apel la literatura, filozofie, conversatii din viata de zi cu zi, ca si printr-o solida argumentare, Keller arata cum credinta in Dumnezeul crestinilor este una intemeiata si rationala. Credinciosilor practicanti el le pune la dispozitie o platforma solida de pe care sa poata respinge atacurile impotriva religiei lansate de aceasta epoca a scepticismului in care traim. Scepticilor, ateilor si agnosticilor el le ofera argumente incitante pentru care sa urmareasca ajungerea la Dumnezeu pe calea ratiunii.

Cuprins
Introducere
Partea 1: Saltul indoielii
Unu. Nu se poate ca doar o singura religie sa fie adevarata
Doi. Cum poate un Dumnezeu bun sa ingaduie suferinta?
Trei. Crestinismul este o camasa de forta
Patru. Biserica este raspunzatoare pentru atat de multa nedreptate
Cinci. Cum poate un Dumnezeu care este dragoste sa trimita oameni in iad?
Sase. Stiinta a demonstrat netemeinicia crestinismului
Sapte. Nu poti lua Biblia ad litteram
[Intermitenta]
Partea 2: Argumente pentru credinta
Opt. Indicii spre Dumnezeu
Noua. Cunoasterea lui Dumnezeu
Zece. Problema numita pacat
Unsprezece. Religie si Evanghelia
Doisprezece. Povestea (adevarata a) crucii
Treisprezece. Realitatea invierii
Paisprezece. Dansul lui Dumnezeu
Epilog: Si acum ce facem?

 

Etichete:

Spiritualitate penticostală – Steven Jack Land


Spiritualitate penticostala.inddTitlu original: Pentecostal Spirituality. A Passion for the Kingdom

Titlu complet: Spiritualitate penticostală. O pasiune pentru Împărăție

Autor: Steven Jack Land

Traducere: Laurențiu Pășcuți

Edituri: Pleroma & Casa Cărții

Oraș: Oradea

An: 2013

Preț: 29 RON

Steven Jack Land furnizează – în, probabil, cel mai semnificativ studiu de teologie penticostală de până acum – o interpretare constructivă a tradiţiei penticostale, lansând totodată o invitaţie la revizuirea acesteia. Considerând că primii zece ani reprezintă inima spiritualităţii, iar nu copilăria, penticostalismului, Land identifică miezul teologic al acestei tradiţii ca fiind Evanghelia ce proclamă că „Isus este Mântuitorul, Sfinţitorul, Botezătorul cu Duhul Sfânt, Vindecătorul şi Împăratul care vine curând”. Lucrarea lui Land recuperează importanţa crucială a tradiţiilor wesleiene, holiness, precum şi a rădăcinilor restauraţioniste, de trezire, din secolul al XIX-lea.

„Meritul lui Land este acela că el oferă o perspectivă echilibrată și foarte consistentă asupra spiritualității penticostale. El trece cu ușurință dincolo de aspectul la care foarte mulți cercetători se opresc – fenomenul vorbirii în limbi – arătând că spiritualitatea penticostală înseamnă mai mult de-atât. De fapt, botezul cu Duhul, susținut de penticostali, nu este un donum superadditum, ci experiența tuturor penticostalilor autentici care vor să fie martori ai lui Hristos.”
Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu,
Institutul Teologic Penticostal din București

 

Etichete: , ,

C.S. Lewis – Meditații la Psalmi


Meditatii la psalmiTitlu original: Reflections on the Psalms

Titlu complet: Meditații la Psalmi

Autor: C.S. Lewis

Traducere: Emanuel Conțac

Editură: Humanitas

Oraș: București

An: 2013

Preț: 22 RON (aici)

„În această carte, scriu ca de la amator la amator, vorbind despre greutăţile pe care le-am întâlnit sau despre iluminările de care am avut parte când am citit Psalmii, cu speranţa că ea ar putea să-i intereseze ori chiar să-i ajute, uneori, pe alţi cititori nepricepuţi. Aceasta nu este o lucrare «apologetică». Nu voi căuta să-i conving pe necredincioşi de adevărul creştinismului. Mă adresez celor care deja cred sau celor care sunt gata să-şi «suspende necredinţa» pe parcursul lecturii. Un om nu poate să apere întruna adevărul; mai trebuie să aibă uneori vreme să se şi hrănească din el.“ (C.S. LEWIS)

 

Etichete:

Bisericile creștine baptiste (1948-1965) – Marius Silveșan


Bisericile crestine baptisteTitlu complet: Bisericile creștine baptiste din românia între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)

Autor: Marius Silveșan

Editură: Cetatea de Scaun

Oraș: Târgoviște

An: 2013

Preț: 42

În condiţiile în care, la două decenii de la înlăturarea regimului comunist din România, încep să se audă glasuri care susţin că un sistem de tip comunist, bazat pe o aşa-zisă interpretare „corectă” a textelor marxiste, ar fi alternativa viabilă la ceea ce se întâmplă astăzi în lume, istoricii au, mai mult ca oricând, datoria să reamintească tuturor ce a însemnat cu adevărat comunismul. Această rememorare trebuie făcută fără ură şi părtinire, atât cât este omeneşte posibil, într-un spirit ştiinţific, pentru a fi credibilă,  şi pentru a le oferi tinerilor care nu au trăit în perioada neagră a comunismului mărturii despre ce a însemnat acesta şi cum a mutilat existenţa de fiecare zi a celor care au fost prinşi în această paranteză a istoriei.
Marius Silveşan şi-a propus să reconstituie o perioadă foarte dificilă din istoria României, cea a anilor de început ai comunismului, din perspectiva evoluţiei bisericilor baptiste. Trebuie precizat de la început că e vorba de o istorie confesională, scrisă de un membru al comunităţii baptiste, dar în acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că e o istorie scrisă cu obiectivitate ştiinţifică şi cu respectarea tuturor cerinţelor deontologiei profesionale. Privirea dinlăuntru pe care Marius Silveşan o poate avea asupra subiectului abordat îi permite să înţeleagă mai bine fenomenele şi să le explice pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acestea. În acelaşi timp, formaţia sa de istoric, dobândită în cadrul Universităţii din Bucureşti, îl ajută să depăşească uşor capcanele adeziunii la confesiunea din care face parte şi să-şi „facă meseria” în mod corect şi echilibrat.
De altfel, caracterul echilibrat este prima calitate pe care aş atribui-o acestei lucrări care a avut de tratat, printre altele, subiectul foarte delicat al raporturilor complexe dintre comunitatea baptistă şi autorităţile comuniste, inclusiv Securitatea. Aceste raporturi rezultă din documentele analizate de Marius Silveşan, au fost adesea tensionate în condiţiile în care regimul comunist încerca, prin toate mijloacele, să promoveze ateismul şi îşi propunea, în ultimă instanţă, eradicarea religiei.
Aflăm deci din paginile prezentei cărţi, la origine teză de doctorat susţinută în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în primul rând care este specificul confesiunii baptiste printr-o serie de precizări foarte utile, în contextul în care identitatea acestei comunităţi nu este foarte bine cunoscută şi cu atât mai puţin înţeleasă de către majoritatea românilor.
Apoi, Marius Silveşan ne arată care erau mijloacele prin care, îmbinând presiunile, hărţuielile administrative, reglementările juridice, represiunea, dar şi oferirea de aparente avantaje, autorităţile comuniste au încercat să controleze şi să diminueze activitatea comunităţilor baptiste din România. La acţiunile oficialităţilor răspunsurile comunităţii şi ale indivizilor au fost nuanţate, unele fiind de supunere faţă de autoritatea politică, aşa cum cele mai multe comunităţi creştine consideră că e necesar, pornind de la afirmaţia apostolului Pavel că orice putere este de la Dumnezeu. Altele au fost încercări de eludare a constrângerilor, prin opoziţie mai mult sau mai puţin deschisă (de exemplu, pastori care continuă să oficieze botezul, deşi comuniştii interziceau botezarea celor care nu proveneau din familii baptiste), sau prin interpretarea în interes propriu a unor regulamente (schimbarea numelui şcolii duminicale în ora biblică, ori fixarea nunţilor duminică după amiaza pentru a putea aduna totuşi comunitatea în momentul tradiţional, în condiţiile în care slujbele religioase trebuiau ţinute doar dimineaţa). În spiritul echilibrat de care tocmai vorbeam şi bazându-se pe lecturi extinse, din diverse domenii, autorul precizează că este vorba de hărţuieli şi tipuri de răspuns care nu au fost caracteristice doar baptiştilor, ci tuturor confesiunilor din România, inclusiv celei ortodoxe, care a fost, de asemenea, supusă unei presiuni constante din partea autorităţilor comuniste.
Partea cea mai interesantă a lucrării, şi cea care, probabil, va suscita cele mai multe reacţii, este cea în care Marius Silveşan analizează fenomenele de rezistenţă la represiunea comunistă, dar şi pe cele de cedare şi de colaborare, cu instituţiile statului comunist, între care un loc aparte îl ocupă Securitatea.
Comunitatea baptistă, ca şi celelalte confesiuni religioase din România, şi-a avut martirii săi, pastori sau simpli credincioşi, care au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi condamnaţi pentru credinţa lor. Exemplele selectate de autor din multele posibile sunt ilustrative pentru felul în care unii oameni au ştiut să-şi pună credinţa şi idealurile dincolo de siguranţa personală şi de confortul relativ al acceptării unui sistem totalitar.
Comunitatea baptistă şi-a avut însă, tot la fel ca şi alte confesiuni, delatorii, informatorii, colaboratorii Securităţii. Este vorba de un fenomen care a caracterizat întreaga societate românească, de care nici o biserică nu a reuşit să scape, aşa cum nu au reuşit nici celelalte structuri sau instituţii, şi acesta e un adevăr care trebuie spus răspicat. Dar afirmaţiile despre colaborarea unei persoane sau a alteia cu Securitatea trebuie să se bazeze întotdeauna pe documente cât se poate de clare, iar atunci când asemenea afirmaţii se fac într-o lucrare de istorie, trebuie prezentat contextul în care recrutarea a avut loc, precum şi consecinţele acesteia.
Este ceea ce face Marius Silveşan, care nu lansează acuze gratuite, nu se mulţumeşte să prezinte realităţile existenţei unor declaraţii de colaborare, ci analizează felul în care diferitele persoane au ajuns să semneze angajamentul, presiunile la care au fost supuse, ca şi efectele acceptării colaborării. Foarte importantă ni se pare precizarea faptului că semnarea unui angajament cu Securitatea nu a dus în mod absolut la furnizarea de informaţii realmente utile Securităţii, şi mai ales, nu a dus întotdeauna la afectarea altor persoane. Fără a încerca o „spălare” în bloc a celor care au devenit, dintr-un motiv sau altul, informatori ai Securităţii, autorul arată, aşa cum e şi corect, că mulţi dintre cei care au semnat în condiţii de presiune au încercat apoi să minimizeze colaborarea, oferind informații banale şi refuzând să implice şi alte persoane. În acelaşi timp însă, Marius Silveşan prezintă şi situaţii în care informatorii au venit de bună voie către Securitate şi s-au implicat activ în poliţia politică, facilitând prin delaţiuni acţiunile de reprimare îndreptate împotriva altora.
Concluziile lucrării sunt corecte şi formulate în acelaşi spirit echilibrat. Întemeindu-şi demersul pe o bogată documentaţie realizată în biblioteci, arhive, dar şi prin interviuri cu membrii comunităţii baptiste, Marius Silveşan a reuşit să deschidă, credem noi, o cale, către mai buna cunoaştere a unei comunităţi cu un rol însemnat în societatea românească. Lucrarea rezultată este un bun exemplu pentru felul în care istoria confesională poate şi trebuie să fie scrisă, si va suscita, sperăm, interesul nu doar al membrilor comunităţii baptiste, ci al unor largi categorii de cititori. (Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung, Prodecan al Facultății de Istorie, Universitatea din București)

 
 
%d blogeri au apreciat asta: