RSS

Arhive pe categorii: Apologetică

Argument pentru Dumnezeu – Timothy Keller


Argument_pentru_DumnezeuTitlu original: The Reason for God. Belief in an Age of Sketicism

Titlu complet: Argument pentru Dumnezeu. Credința într-o epocă a scepticismului

Autor: Timothy Keller

Traducere: ???

Editură: Kerigma

An: 2013

Preț: 35 RON

In „Argument pentru Dumnezeu„, carte devenita bestseller New York Times, pastorul fondator al Bisericii prezbiteriene Redeemer din New York City, Timothy Keller, isi indreapta atentia asupra indoielilor frecvente pe care scepticii, dar chiar si crestinii devotati, le au cu privire la religie. Facand apel la literatura, filozofie, conversatii din viata de zi cu zi, ca si printr-o solida argumentare, Keller arata cum credinta in Dumnezeul crestinilor este una intemeiata si rationala. Credinciosilor practicanti el le pune la dispozitie o platforma solida de pe care sa poata respinge atacurile impotriva religiei lansate de aceasta epoca a scepticismului in care traim. Scepticilor, ateilor si agnosticilor el le ofera argumente incitante pentru care sa urmareasca ajungerea la Dumnezeu pe calea ratiunii.

Cuprins
Introducere
Partea 1: Saltul indoielii
Unu. Nu se poate ca doar o singura religie sa fie adevarata
Doi. Cum poate un Dumnezeu bun sa ingaduie suferinta?
Trei. Crestinismul este o camasa de forta
Patru. Biserica este raspunzatoare pentru atat de multa nedreptate
Cinci. Cum poate un Dumnezeu care este dragoste sa trimita oameni in iad?
Sase. Stiinta a demonstrat netemeinicia crestinismului
Sapte. Nu poti lua Biblia ad litteram
[Intermitenta]
Partea 2: Argumente pentru credinta
Opt. Indicii spre Dumnezeu
Noua. Cunoasterea lui Dumnezeu
Zece. Problema numita pacat
Unsprezece. Religie si Evanghelia
Doisprezece. Povestea (adevarata a) crucii
Treisprezece. Realitatea invierii
Paisprezece. Dansul lui Dumnezeu
Epilog: Si acum ce facem?

 

Etichete:

Apologetică, pur și simplu – Alister McGrath


Apologetica pur si simplu Titlu: Mere Apologetics

Autor: Alister McGrath

Traducere:

Editură: Newordpress

An: 2012

Preț: 25 RON

Prezentarea cărții pe site-ul Gramma:

De-a lungul istoriei, s-au ridicat mari aparatori ai credintei. Insa, odata cu aparitia noilor provocari impuse de ateismul stiintific, se simte nevoia unei abordari proaspete si flexibile a apologeticii. 

„Apologetica, pur si simplu” nu ne ofera detalii pentru fiecare aspect apologetic, cu ajutorul carora sa castigam toate dezbaterile, ci ne invata o metoda atragatoare atat la nivelul mintii, cat si la cel al inimii si al imaginatiei.
Dupa ce analizeaza bazele biblice si utilizarea apologeticii de-a lungul istoriei, McGrath ne ofera diferite abordari prin care sa ne impartasim credinta cu altii. El subliniaza diferiti factori care dovedesc validitatea credintei, cum ar fi sentimentul interior profund al tanjirii dupa dreptate, modul in care apreciem frumusetea, ordinea pe care o percepem in lumea care ne inconjoara si multe altele. 
El ne arata, de asemenea, faptul ca sunt multe modalitati corecte prin care sa ne prezentam credinta – cum ar fi explicatia, argumentarea, povestirile, imaginatia – ajutandu-ne sa hotaram care dintre acestea corespunde cel mai bine personalitatii si publicului nostru. „Apologetica nu trebuie perceputa ca o reactie defensiva si ostila la adresa lumii, spune McGrath, ci mai degraba ca o ocazie binevenita de a prezenta, a celebra si a expune cufarul de comori al credintei crestine.” Daca doresti sa-ti promovezi credinta in fata celor din afara bisericii, „Apologetica, pur si simplu” te va invata cum sa faci acest lucru cu blandete si eficienta.
 

Despre unitatea Bisericii universale. Despre condiția muritoare a omului


despre_unitatea_Bisericii_universaleTitluri originale: De Catholicae Ecclesiae unitate. De mortalitate

Autor: Sf. Ciprian al Cartaginei

Traducere: Pr. prof. dr. Alexandru I. Stan și Adina Roşu

Editură: IBMBOR

An: 2013

Preț: 12 RON

Dintr-o prezentare din Ziarul Lumina:

Volumul este publicat în colecţia „Credinţa ortodoxă“, sub îngrijirea Departamentului de carte patristică al Editurilor Patriarhiei Române. Primul, Despre unitatea Bisericii universale, acum într-o nouă traducere românească, este o operă fundamentală pentru eclesiologia creştină şi poate fi rezumat în cele două celebre sintagme ale sale, care îşi au originea în acest tratat (fiind de fapt reformularea unor expresii ale lui Tertulian): „Nimeni nu-L poate avea pe Dumnezeu drept Părinte dacă nu are Biserica drept mamă“ şi „în afara Bisericii nu există mântuire“.

Celălalt tratat, inedit, Despre condiţia muritoare a omului (sau Despre ciumă), oferă preţioase sfaturi despre cum trebuie să se raporteze un creştin în faţa suferinţei, a bolii şi a morţii sale, precum şi a celor dragi.
 

În ce cred cei care nu cred – Martini & Eco


in ce credTitlu original: In cosa crede chi non crede?

Autor(i): Carlo Maria Martini, Umberto Eco

Traducere: Dragos Zamosteanu

Editură: Polirom

An: 2011 (a doua ediție)

Preț: 17 RON

Cu participarea lui Emanuele Severino, Manlio Sgalambro, Eugenio Scalfari, Indro Montanelli, Vittorio Foa, Claudio Martelli
 
Un reprezentant de marca al culturii laice, Umberto Eco, si un reprezentant al Bisericii, cardinalul Carlo Maria Martini, isi sustin propriile puncte de vedere privind etica si problemele noului mileniu. Rezultatul este nu atit o confruntare, cit un dialog pe marginea valorilor pe care omul modern le pune in discutie: traditia teologica si provocarea tehnologica, limitele impuse femeilor de catre Biserica si semnificatia credintei atit pentru cei care cred, cit si pentru cei care nu cred (sau considera ca nu cred).
Din cuprins: Obsesia laica a noii apocalipse • Cind incepe viata umana? • Barbatii si femeile in viziunea Bisericii • Biserica nu implineşte asteptari, ea celebreaza mistere • Tehnica este declinul oricarei bune-credinte • Binele nu se poate intemeia pe un Dumnezeu criminal • Crezul laic al umanismului crestin • Etica are nevoie de adevar
 

Etichete: , , , , , , , ,

Cine suntem – Dan Puric


Cine suntemAutor: Dan Puric

Editură: Platytera

An: 2008

Preț: 20 RON (aici)

Fragment din prezentarea făcută de Horia Picu:

“Cine suntem” e o colecţie de interviuri şi de conferinţe în care autorul ne prezintă filozofia sa de viaţă. Dan Puric face totul ca să ne lămurească şi să ne liniştească. Da, viaţa are sens! Autorul  a devenit religios, profund religios în urma unei întâmplări care i-a marcat viaţa, într-un moment când doar divinitatea îl mai putea ajuta. Şi a primit ajutor…

 Din mozaicul de idei expuse in această carte de Dan Puric, am ales câteva. Cu siguranţă că altcineva în locul meu ar fi fost atras de alte fragmente sau de alte idei ale lui Puric.

“Trăirea credinţei mi-a schimbat felul de a privi viaţa. Parcă am intrat intr-o baie de lumină şi mi s-au limpezit lucrurile, m-am lămurit pentru totdeauna. […] Stiu că fără Dumnezeu nimic nu este posibil, Stiu că prin credinţă poţi muta munţii, nu mai am teamă de răul care mi s-ar putea intâmpla. Trăiesc cu nădejdea creştină că viaţa de aici nu este decât o pregustare pentru viaţa de dincolo.”

Unamuno spunea că “jindul nemuririi eului, iată ce-i creştinismul”. Aceeaşi idee şi la Puric şi la filozoful basc.

Toate apariţiile în public ale actorulului au menirea să ne arate calea şi să ne netezească poteca. Aşa cum spune, Dan Puric joacă rolul iepurelui:

“In basmul “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, când eroul ajunge pe tărâmul de dincolo, i se spune să nu meargă niciodată pe o anumită câmpie.”

Ajunge acolo, fugind după un iepure.

“Si, dintr-o dată, începe să-şi aducă aminte cine este, care îi sunt părinţii…In relaţia mea cu publicul, eu sunt iepurele. Il dezvrăjesc, ii redau memoria, îi arăt de unde vine şi încotro se duce. Si succesul meu cred că înseamnă că publicul îşi redescoperă dragostea pentru Cel care ne-a zidit.”

Dan Puric, omul de teatru, simte că şi în acest domeniu are ceva de spus:

“Arta lipsită de Dumnezeu nu e artă – o putem numi divertisment, performanţă, dar nu artă. Arta este mărturisire . Eu mi-am înţeles menirea astfel: să mătur poteca spre Biserică. Incerc să-l sensibilizez pe omul modern, prin artă, faţă de cuvântul Mântuitorului.”

Si în arta teatrală ar mai fi câte ceva de îndreptat…

“…elevi de-ai mei, oameni pe care i-am învăţat, dar care n-au ştiut să asculte. Şi, în momentele de mare tristeţe pe care mi le-au cauzat, mă refugiam în sufletul marilor mei maeştri, care, la fel, erau trişti, pentru că după o viaţă de traume, spuneau: “Dane, câţi am crescut şi câţi au ieşit deformaţi””

Dan Puric nu este rupt de cele lumeşti, cu toată trăirea lui creştină. Ne îndeamnă să fim participanţi activi ai societăţii din care facem parte:

“Lenea sufletească şi de gândire ne paralizează, ne face iresponsabili. Nu avem voie să fim spectatori la ce ni se întâmplă. De ce nu avem o atitudine fermă şi exprimată rapid?” 

 
 

Surprins de bucurie – C.S. Lewis


surprins-de-bucurieTitlu original: Surprised by Joy

Traducere: Emanuel Conțac

Editură: Humanitas

An: 2008

Corneliu Simuț despre Surprins de bucurie (toată recenzia aici):

Revenind la Surprins de bucurie şi încercând să evit lucrurile repetate până la plictis despre conţinutul ei, cartea lui Lewis devine cu atât mai interesantă cu cât ne străduim să pătrundem dincolo de hotarul lucrurilor spuse pe paginile ei. Înainte însă de a face acest pas, se cuvine să vedem, pe scurt, ce anume ne spune Lewis. Cartea este, după însăşi mărturisirea autorului, „povestea convertirii“ sale — de aici şi subtitlul traducerii în limba română „Povestea unei convertiri“ preferat variantei originale „The Shape of My Early Life“ — de la ateism mai întâi la teism şi, în cele din urmă, la creştinism. Desfăşurarea povestirii se întemeiază, de la un capăt la celălalt, pe noţiunea de bucurie definită nu ca plăcere sau satisfacţie sufletească, ci mai degrabă ca „dorinţă neîmplinită“ care totuşi e mai de dorit decât orice altă împlinire. Bucuria lui Lewis e un fel de „dor“ ce se vrea ostoit, dar care — după cum citim pe mai bine de două sute de pagini — e mai uşor de recunoscut decât de potolit. Povestea lui Lewis este o prezentare fascinantă a tuturor încercărilor sale de a-şi împlini dorinţa de neîmplinit, pornind de la experienţele mai mult sau mai puţin religioase ale copilăriei (hotărâtoare în acest context fiind moartea timpurie a mamei sale) şi continuând cu anii şcolii, viaţa pe front şi, în cele din urmă, perioada oxoniană. După ani de reflecţie, Lewis îşi dă seama că bucuria pe care o căutase toată viaţa nu se leagă de căutarea Absolutului în variantă ateistă şi nici măcar de găsirea lui Dumnezeu în variantă teistă; bucuria—după cum avea să recunoască el însuşi la final — se leagă de Dumnezeu, pe care, nu cu puţină surprindere, Lewis ajunge să-l descopere ca persoană. Dorul de neostoit i se potoleşte abia când îşi dă seama că Dumnezeul personal pe care îl descoperise nu cu multă vreme în urmă capătă însemnătate deplină prin cunoaşterea lui Isus Cristos ca fiu al său. Aceasta însă e imposibilă — ne arată Lewis — fără credinţa într-o viaţă viitoare şi fără încercarea de a trăi în ascultare faţă de Dumnezeu. Lewis insistă asupra cunoaşterii lui Dumnezeu şi mai cu seamă a ascultării lui Dumnezeu pentru ceea ce este el în sine însuşi; nu există cunoaştere veritabilă despre Dumnezeu fără o ascultare faţă de el pe măsură. A spune că-l cunoşti pe Dumnezeu fără a-i da ascultarea cuvenită este un non-sens în contextul în care Dumnezeu este suveran în toate privinţele, iar tot ce există este rezultatul puterii sale dezvăluită de-a lungul şi de-a latul creaţiei.

Dintr-o recenzie de Alex Rădescu:

Surprins de bucurie este o autobiografie. Sau povestea unei convertiri. Lewis a publicat acest volum in 1955. La crestinism a revenit prin 1929.

Este o lucrare a unui intelectual (de formatie umanista), un om al bibliotecii, al mediului academic britanic. Asteptam altceva, ceva spectaculos si fantastic, nu as sti acum exact sa definesc, doar ca uneori m-am simtit dezamagit de paginile pe care le citeam. Ba mai si saream cand ma invingea plictiseala stilului, o lancezeala pe care nu o inghiteam.

M-a izbit totusi modul in care ieseau in relief marturisirile crestinului de mai tarziu (ca o pocainta), de parca ma aflam la Moscova si cate-o splendida biserica dreptmaritoare refacuta dupa 1990 rasarea prin diverse puncte urbaniste ale fostei capitale sovietice.

Totusi, in ultimele capitole autobiografia spirituala se precipita, de parca inima s-ar fi conectat la acel flux al ortodoxiei rasaritene.

Fragment dintr-o recenzie în două părți (aici găsiți prima parte), de Daniel Fărcaș:

O singură carte din opera lui C.S. Lewis îţi este suficientă ca să înţelegi că autorul le livrează cititorilor săi, prin vocaţie, surprize nenumărate. Orice lectură ulterioară din C.S. Lewis se face în orizontul aşteptării surprizelor de orice fel: stilistice, livreşti, ideatice, spirituale. Nu întîmplător, Surprins de Bucurie este, deloc surprinzător, o carte surprinzătoare: ea îţi livrează la tot pasul surprize pe care nu le întrevezi, deşi te aştepţi îndeobşte la surprize. Particularitatea volumului ţine însă de faptul că volumul se vrea o fenomenologie a Bucuriei, o analiză a unui fenomen în ultimă instanţă universal şi obiectiv(abil), dar urmînd firul unui periplu subiectiv.

Deşi este o autobiografie, nu firul narativ este esenţial; devenirea întru fiinţă a lui Lewis se judecă după logica unui periplu atemporal. Temele ne sînt aici mai utile decît timpii succesivi. Aşadar, imaginaţia (ca facultate care frizează mistica); bucuria; spaţialitatea – iată elementele fundamentale ale unei biografii spirituale.

Imaginaţia

Facultatea imaginaţiei ocupă un loc central în economia autobiografiei spirituale a lui Lewis. Pentru el, termenul nu desemnează plăsmuirea, nici reveria (ori fantezia), dar nu uită să îi recunoască celei dintîi însemnătatea („Plăsmuirea este esenţialmente diferită de reverie; dacă cineva nu reuşeşte să vadă diferenţa este pentru că nu le-a experimentat pe amîndouă”, p. 31). Plăsmuirea este imaginaţia ficţională, pe care copilul Clive Staples şi-o manifestă în ingenioasele scenarii despre Tărîmul-Animalelor, şi despre care mărturiseşte că l-a pregătit ca să devină romancier. În schimb, reveria nu este deloc productivă, pentru Lewis. Abia a treia accepţiune („cea mai înaltă”, p. 31) a imaginaţiei este esenţială pentru destinul spiritual al lui Lewis. Imaginaţia este facultatea care mediază (sau mijloceşte?) accesul la fenomene originare ori la esenţa lucrurilor; în acest fel, imaginaţia în sensul ei deplin se raportează la real, nu la ficţional. Exemplele lui Lewis sînt: „amintirea unei amintiri”, anume amintirea unei dimineţi din copilăria sa timpurie, petrecută în Casa Veche, atunci cînd fratele său aduce în cameră o grădină de jucărie – un fel de Eden la purtător; apoi, fascinaţia pe care o exercită asupra lui Ideea de Toamnă, sub imperiul lecturii povestirii Squirrel Nutkin, de Beatrix Potter; în al treilea rînd, e vorba de lectura poemului Saga regelui Olaf, de Longfellow (pp. 32-33). Pornind de la cele trei experienţe care relevă de imaginaţie, Lewis indică pentru prima dată că autobiografia sa se încheagă în jurul Bucuriei, care trebuie deosebită atît de Fericire, cît şi de Plăcere.

Privilegiul imaginarului ţine aşadar, pentru Lewis, de faptul că el îl conduce spre o realitate mai reală decît realitatea factică (aşadar, către imaginal, în termenii lui Henry Corbin). Pentru adolescentul ateu şi materialist, imaginarul şi ficţionalul constituie o alternativă preferabilă la real (pp. 187-188); imaginalul nu mai avea loc, pentru el.

Alexandra Gaujan pe bookblog.ro:

Dacă  ar fi să te iei după coperta a patra – sau după expansivitatea titlului -, Surprins de Bucurie este povestea convertirii la creştinism a lui C. S. Lewis; cu alte cuvinte, un volum de interes extrem de redus pentru cine nu se află în toiul propriilor căutări spirituale. Să nu te iei după coperta a patra. Pe lângă cele câteva date biografice, vei citi acolo despre „încărcătura emoţională” a convertirii scriitorului, care s-ar părea că reprezintă izvorul operelor sale. În primul rând, una dintre cele mai memorabile observaţii ale lui Lewis din volumul de faţă este aceea că momentele decisive ale convertirii i-au fost lipsite de orice emoţie perceptibilă, iar în al doilea rând, convertirea propriu-zisă nu ocupă mai mult de patru-cinci pagini, undeva spre finalul cărţii.

Lewis îşi aminteşte prea detaliat de propriile raţionamente din perioada atee, încât să atenteze la răbdarea cititorilor printr-o etalare a convingerilor religioase ulterioare. Discret, anunţă cartea drept o poveste despre anii primei tinereţi, de la formalităţile religiei impuse din exterior, prin rebeliunea firească şi dorinţa de a se şti liber de orice autoritate superioară conştiinţei sale, până spre sfârşitul celei de-a treia decade a vieţii lui, când sursa „Bucuriei” pe care a intuit-o de-a lungul copilăriei şi adolescenţei i se revelează într-un mod greu de anticipat.

 

Măreția creștinismului – Dinesh D’Souza


maretia-crestinismuluiTitlu original: What’s So Great about Christianity

Autor: Dinesh D’Souza

Traducere: Eugen Budea

Editură: Imago Dei

An: 2011

Preț: 29 RON

O remarcabilă carte de apologetică creștină, scrisă de un autor inteligent și profund credincios, dar deosebit de atent la adevărata știință și la dovezile pe care aceasta le furnizează.

Este crestinismul demodat?

Poate o persoana inteligenta sa mai creada in Biblie?

A demonstrat stiinta netemeinicia crestinismului?

Dinesh D’Souza analizeaza cu obiectivitate argumentele si retorica din dezbaterea actuala ateista cu privire la Dumnezeu si crestinism. Infruntand argumentele ateilor in conditiile impuse de ei, el demonstreaza ca credinta religioasa este compatibila cu ratiunea si stiinta. Rezultatul este o carte care provoaca presupunerile oamenilor despre crestinism si afirma ca intr-adevar crestinismul este maret.

„Dinesh D’Souza se afirma ca unul din cei mai mari apologeti… A scris o carte pe care atat G. K. Chesterton cat si C. S. Lewis ar aprecia-o si poate chiar Billy Graham si Papa Benedict al XVI-lea ar putea fi de acord ca este o capodopera a scrierilor apologetice moderne menita a stabili un standard pentru anii care urmeaza.”

– American Spectator

„Raspunzand epidemiei actuale de manifeste ateiste, Dinesh D’Souza aplica sufletului tulburat tocmai balsamul corect… Daca cauti adevarul despre Dumnezeu, univers si semnificatia vietii, aceasta carte este un punct de pornire minunat.”

– Francis Collins, autorul cartii „The Language of God”

„Dinesh a facut o treaba geniala in a expune denaturarile si contradictiile ateismului si in a prezenta un contraargument puternic al conceptiei crestine despre lume si viata. Recomand cu multa caldura aceasta carte.”

– Ravi Zacharias, vorbitor si gazda a emisiunii Just Thinking

„Dinesh D’Souza scrie la fel de bine precum gandeste. Maretia crestinismului nu este apologetica cu privire la insistenta ei asupra adevarului. Totusi este fermecatoare – nu ursuza, ca unele din cartile ateilor, ale caror autori sunt atat de furiosi pe Dumnezeul in care nu cred. Dinesh ofera cu atentie dovezi si motive clare pentru credinta care resping rationamentele cu care crestinii sunt inundati in cultura noastra post-crestina. Sunt bucuros sa recomand aceasta carte minunata si strategica.”
– Randy Alcorn, autorul bestsellerului „Heaven”

„Ca necredincios, nu sunt de acord cu unele idei de-ale lui Dinesh D’Souza. Dar el este un savant excelent pe care ma simt obligat sa-l citesc. Studiul lui atent si exprimarea lui eleganta l-au ridicat pe primele locuri intre cei ce lupta pentru libertate si responsabilitate personala. Acum el adauga crestinismul la formula lui pentru o societate buna si, cu toate ca necrestinii si non-teistii s-ar putea sa nu fie de acord cu unele din dovezile lui, il ignoram in detrimentul nostru. Cartea lui D’Souza duce dezbaterea la un nou nivel. Citeste-o.”
– Michael Shermer, editor al revistei Skeptic

„Pastorii, invatatorii, credinciosii si cei sinceri nedumeriti vor gasi aceasta carte indispensabila. Ea ne arata cum ar trebui sa abordam chestiuni importante fara a duce o campanie negativa si fara prejudecati. D’Souza foloseste date si o judecata atenta si demasca atacurile ateilor ca neavand o baza intelectuala. Rar am vazut o asemenea claritate plina de forta adusa unei chestiuni atat de oportune si de importante.
– Dallas Willard, autorul cartii „The Divine Conspiracy”

„Daca exista un scop pentru atacurile recente la adresa lui Dumnezeu si a crestinismului este ca aceste atacuri furioase au inspirat un raspuns cumpatat si informativ precum cel din aceasta carte. Este o lucrare oportuna, importanta si edificatoare, care pastreaza un ton savant, cu toate acestea este accesibila cititorului obisnuit. Agnosticii si ateii nu vor putea ignora aceasta provocare.”
– Daniel Robinson, Oxford University

„Marele merit al acestei carti este ca nu face nicio concesie. In loc de a se angaja in jocul defensiv obisnuit, D’Souza abordeaza direct fiecare argument adus impotriva lui Dumnezeu si il invinge in conditiile acestuia. El supune ateismul si materialismul stiintific unui chestionar riguros si arata ca afirmatiile lor sunt goale si incoerente. Infinit mai rafinata decat fanfaronadele realizate de Richard Dawkins, Sam Harris si Christopher Hitchens, Maretia crestinismului depaseste cu mult cartile acestor atei.”
– Stanley Fish, autorul cartii „How Milton Works”

„Cei care cred in Dumnezeu sunt supusi unui foc de artilerie al propagandei atee, indreptat in special asupra crestinismului. Maretia crestinismului este un raspuns foarte necesar la aceasta ofensiva. Cartea acopera un domeniu larg, este bine documentata si foarte exacta. Va fi extrem de importanta pentru toti cei care doresc sa apere si sa sustina cauza crestina.”
– Paul Johnson, autorul cartii Istoria lumii moderne

Dinesh D’Souza, fost analist politic la Casa Alba, este autorul a cinci bestsellere New York Times printre care „Illiberal Education” si „What’s So Great About America”. Articolele lui au aparut in reviste si ziare importante precum New York Times, Wall Street Journal, Altantic Monthly, Vanity Fair si National Review.

CUPRINS:

Nota referitoare la interpretarea Scripturii

Prefata. O provocare pentru credinciosi – si necredinciosi

Partea I: Viitorul crestinismului

Capitolul 1. Declinul ateismului: Triumful global al crestinismului

Capitolul 2. Supravietuirea sacrului: De ce religia castiga teren

Capitolul 3. Dumnezeu nu este maret: Asaltul ateilor asupra religiei

Capitolul 4. Educatia gresita a tinerilor: Salvarea copiilor de parintii lor

Partea a II-a: Crestinismul si Occidentul

Capitolul 5. Dati Cezarului ce este al Cezarului: Bazele spirituale ale unui guvern limitat

Capitolul 6. Raul pe care nu vreau sa-l fac: Crestinismul si imperfectiunea omului

Capitolul 7. Creati egali: Originea demnitatii omului

Partea a III-a: Crestinismul si stiinta

Capitolul 8. Crestinismul si ratiunea: Bazele teologice ale stiintei

Capitolul 9. De la Logos la Cosmos: Crestinismul si inventarea inventiei

Capitolul 10. O fabulatie ateista: Redeschiderea cazului lui Galileo

Partea a IV-a: Argumentul proiectului

Capitolul 11. Un Univers cu un inceput: Dumnezeu si astronomii

Capitolul 12. O planeta cu un Proiectant: Locul special al omului in creatie

Capitolul 13. Paley a avut dreptate: Evolutia si argumentul proiectului

Capitolul 14. Problema Genezei: Ateismul metodologic al stiintei

Partea a V-a: Crestinismul si filozofia

Capitolul 15. Lumea dincolo de simturile noastre: Kant si limitele ratiunii

Capitolul 16. In pantecele chitului: De ce sunt posibile miracolele

Capitolul 17. Pariul scepticului: Pascal si rationalitatea credintei

Partea a VI-a: Crestinismul si suferinta

Capitolul 18. Sa reconsideram Inchizitia: Crimele exagerate ale religiei

Capitolul 19. Dreptul de a ucide: Ateismul si crimele in masa ale istoriei

Partea a VII-a: Crestinismul si moralitatea

Capitolul 20. Legea naturala si legea divina: Fundamentele obiective ale moralitatii

Capitolul 21. Stafia din masina: De ce omul este mai mult decat materie

Capitolul 22. Supremul „eu”: Cand eul devine arbitrul moralitatii

Capitolul 23. Opiul celor corupti moral: De ce este necredinta atat de atragatoare

Capitolul 24. Problema raului: Unde este ateismul cand se intampla lucruri rele

Partea a VIII-a: Crestinismul si tu

Capitolul 25. Isus intre alti dumnezei: Unicitatea crestinismului

Capitolul 26. O anticipare a eternitatii: Cum iti poate schimba crestinismul viata

Multumiri

Note

 

Etichete: , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat asta: