Frații Karamazov – F.M. Dostoievski

Autor: F.M. Dostoievski

Traducere: Ovidiu Constantinescu si Isabella Dumbrava

Editură: Polirom

An: 2011

Preț: 30 RON

Acest roman este o lectură de referință pentru orice creștin. Ediția de față merită semnalată mai ales pentru prețul ei foarte accesibil și pentru că este o variantă compactă, într-un singur volum (e drept, de aproape 1000 de pagini).

Dostoievski planuia sa mai scrie pâna în 1882 un epilog al Fratilor Karamazov si apoi o viata a lui Hristos.
Pesemne ca Dumnezeu n-a vrut sa mai existe o a cincea evanghelie. (Nicolae Steinhardt, în Jurnalul fericirii).

Fratii Karamazov, cel din urma si cel mai complex roman al lui Dostoievski, este in acelasi timp povestea scrisa magistral a unui paricid si o meditatie filosofica asupra intrebarilor esentiale ale umanitatii: existenta lui Dumnezeu, liberul-arbitru, natura colectiva a vinei si consecintele dezastruoase ale rationalismului. Intruchipind patru ipostaze fundamentale ale individului, fratii Karamazov au, fiecare, motive bine intemeiate, desi de naturi diferite, sa-si ucida tatal, mosierul Fiodor Pavlovici Karamazov, care duce o viata amorala si desfrinata. Moartea neasteptata a acestuia arunca suspiciuni asupra tuturor celor patru frati si da nastere la numeroase teorii, Dostoievski exploatind cu o abilitate remarcabila filonul politist al povestii, ce creeaza un suspans capabil sa sustina intreaga structura romanesca.

Aici găsiți și filmul făcut de ruși în 1969, cea mai fidelă ecranizare a romanului (deosebit de dificil de transpus pe ecran).

Un loc aparte îl ocupă Marele Inchizitor din roman. Poemul filosofic al cărui autor este exploratorul cunoştiinţelor diverse , Ivan , este un semnal apocaliptic. Omul nu trebuie să-şi uite originea şi să nu devină un instrument în mâna unor suflete pierdute. O ameninţare care peste veacuri se va adeveri sau nu, acest poem filosfic este o Apocalipsă care confirmă că Dumnezeul acestei lumi nu este Iisus Hristos.

Epopee a lumii moderne şi a viitorului Fraţii Karamazov nu poate fi comparat cu nicio altă scriere a marelui scriitor. Înţelesul profund al acestui roman este că fiecare om este liber să-şi aleagă soarta dar să nu-şi bată joc de viaţă pentru că omul nu este stăpân pe soarta sa. O capodoperă a psihologiei abisale, acest roman marchează cititorul  prin invadarea  sufletului omenesc. Curajul  de a scrie un astfel de roman este propriu doar marilor creatori care din haos nasc ordine. (Cristian Alexandru, într-o recenzie publicată pe Bookiseala.ro.).